Un număr tot mai mare de alimente din magazinele alimentare – chiar și cele care par sănătoase – sunt ceea ce oamenii de știință numesc astăzi ”ultraprocesate”: iaurturi cu aromă de fructe, pline de zaharuri, arome și agenți de îngroșare precum guma de guar și de roșcove; sau pâine ambalată, cu ingrediente precum lecitina de soia și monogliceridele strecurate alături de făină și apă.
Aceste produse formulate la nivel industrial, care sunt adesea bogate în grăsimi, amidon, zaharuri și aditivi, reprezintă 73% din aprovizionarea cu alimente a SUA în prezent. Cu toate acestea, cercetările leagă din ce în ce mai mult alimentele ultraprocesate de o multitudine de probleme de sănătate, cum ar fi diabetul, obezitatea, cancerul și depresia. În ciuda acestor riscuri, americanul mediu obține peste 60% din caloriile zilnice din alimente ultraprocesate – mai mult decât în orice altă țară din lume.
Sintagma „alimente ultraprocesate” și-a făcut prima apariție în 2009, când nutriționistul brazilian Carlos Augusto Monteiro a publicat o lucrare care aducea un argument îndrăzneț: „Problema nu este nici alimentele, nici nutrienții, ci mai degrabă procesarea”.
Majoritatea alimentelor sunt procesate într-un fel sau altul, fie că este vorba de un măr care a fost ceruit pentru a străluci mai mult la magazinul alimentar sau de laptele care a fost pasteurizat pentru siguranță. Prelucrarea în sine nu este rea – de fapt, tehnicile de îmbogățire a vitaminelor și de conservare (cum ar fi conservele și fermentarea) au făcut ca aprovizionarea cu alimente să fie mai sigură și au scăpat o mare parte a lumii de foamete, asigurând că alimentele nutritive și stabile la raft sunt disponibile pe tot parcursul anului.
Dar, în timp ce unele alimente sunt „minim procesate” (cum ar fi nucile decojite sau legumele spălate), iar alte alimente sunt pur și simplu „procesate” (gândiți-vă la conservele de pește, legumele congelate sau brânza), Monteiro a identificat un alt tip de procesare care a apărut în anii 1980 și 1990 – alimentele ultraprocesate (cum ar fi multe cereale pentru micul dejun, gustări ambalate și băuturi zaharoase) - care, scria el, sunt formulate industrial pentru a fi „comestibile, gustoase și care creează obișnuință”.
Timp de ani de zile, nutriționiștii s-au concentrat asupra nutrienților din alimente – potasiul și fibrele erau bune, în timp ce zahărul, sarea și grăsimile saturate puteau fi îngrijorătoare în cantități mari. Dar, la începutul anilor 2000, Monteiro și colegii săi de la Universitatea din São Paulo au observat că ratele bolilor legate de alimentație (cum ar fi obezitatea și diabetul de tip 2) erau în creștere, chiar dacă brazilienii cumpărau mai puțin zahăr.
Aceștia au emis ipoteza că, deși consumul unor cantități mari de zahăr nu era neapărat bun pentru consumatori, era vorba de mai mult decât atât. În timp ce fructele, cum ar fi mango și bananele, sunt bogate în zahăr, nimeni nu mănâncă o duzină de fructe dintr-o dată. Dar ceva legat de alimentele ultraprocesate, cum ar fi batoanele de ciocolată și prăjiturile ambalate, a făcut dificil să mănânci doar unul singur. Oamenii de știință aveau să se întrebe mai târziu dacă acest lucru avea legătură cu „matricea alimentară”, sau structura chimică și moleculară a alimentelor: zaharurile din alimentele integrale, cum ar fi fructele, sunt împachetate alături de fibrele alimentare și vitaminele care le fac să fie recunoscute și mai satisfăcătoare pentru corpul nostru.
Un grup de voluntari adulți sănătoși au participat la un studiu în care au fost de acord să urmeze fie o dietă ultraprocesată, fie o dietă minim procesată timp de două săptămâni, apoi să treacă la cealaltă dietă. Dieta ultraprocesată a determinat participanții să consume mai multe calorii și să câștige mai multă greutate decât cea minim procesată. Alimentele ultraprocesate i-au făcut pe oameni să se simtă flămânzi și să mănânce mai mult.
Studiile arată că alimentele ultraprocesate sunt asociate cu efecte negative asupra sănătății, cum ar fi creșterea riscului de cancer colorectal, boli de inimă și depresie. Consumul de alimente ultraprocesate este legat de 32 de efecte nocive asupra sănătății, inclusiv hipertensiunea și anxietatea. Cercetătorii subliniază importanța studiilor suplimentare pentru a clarifica aceste efecte.
Alimentele ultraprocesate sunt compuse din ingrediente relativ noi în alimentație, ceea ce poate avea efecte fiziologice nesfârșite. Este important să facem distincția între diferitele tipuri de alimente ultraprocesate, deoarece unele sunt mai asociate cu riscuri mai mari pentru sănătate decât altele. Este esențial să conștientizăm impactul negativ al consumului de alimente ultraprocesate și să optăm pentru opțiuni mai sănătoase pentru a ne menține sănătatea și bunăstarea.Omul vinde cireșele cu doar 2 LEI pe kilogram, dar pune o condiție. Ce trebuie să facă potențialii cumpărători. Una dintre provocările este că UPF cuprinde tot felul de ingrediente și compuși, iar aceștia pot acționa în mai multe moduri în organism. În timp ce oamenii de știință încearcă să cerceteze care UPF provoacă cele mai grave efecte asupra sănătății - ca o modalitate de a întreba de ce UPF fac ceea ce fac – ei încearcă, de asemenea, să efectueze cercetări mai riguroase, precum studiul lui Hall. Date mai solide ar putea, în cele din urmă, să modeleze politica de nutriție din SUA. Pentru a schimba politicile dietetice în SUA, „practic trebuie să aveți un studiu controlat randomizat care să arate definitiv că acest lucru se întâmplă, iar noi nu avem încă așa ceva”, a declarat Frame. Deși cercetătorii se feresc de UPF, Frame spune că nu crede că niciun aliment nu ar trebui să fie 100% interzis. „Astfel de alimente interzise nu fac decât să cauzeze probleme, mai exact o creștere a dorinței”, a spus ea. „Sunt mai preocupată de modelul general de alimentație decât de orice aliment individual”. Dacă oamenii pot crește cantitățile de alimente integrale, minim procesate pe care le consumă în comparație cu UPF-urile, este un câștig.
