SÂNZIENELE 2024, DRĂGAICA, 24 iunie 2024. Sânzienele sunt zâne bune din mitologia românească, iar în fiecare an, pe 24 iunie, creştinii ortodocşi sărbătoresc naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Această sărbătoare este cunoscută sub numele de Sânziene în Ardeal și Drăgaica în Muntenia și Oltenia. Obiceiurile din Noaptea de Sânziene, practicate mai ales în Maramureş și Nordul Ardealului, reflectă tradiția românească veche. Povestea Sânzienelor este plină de magie și farmec, iar aceste zâne sunt asociate cu soarele și cu o mare aniversare creștină. Sânzienele sunt cunoscute sub diferite nume, precum Frumoase, Minunate, Doamne sau Drăgaice. În ziua Sânzienelor, tradiția spune că Soarele nu-și urmează cursul obișnuit, ci tremură. De aceea, ţăranii se trezesc înainte de zori pentru a privi răsăritul Soarelui.
Sigur, ei atribuie tremurăturile Soarelui pe care le simt în ochi și se întorc bucuroși acasă după ce au făcut această încercare. SÂNZIENELE, DRĂGAICA, 24 iunie 2024. De la ceremonia alegerii marelui preot al Soarelui, pe care tracii îl numeau și Thraekidica („Binecuvântată”), românii au moștenit obiceiul numit Drăgaică. Tot în „Descrierea Moldovei”, Cantemir scrie despre această tradiție: „După cum se vede, prin ea o înțeleg pe Ceres. Căci în acea vreme a anului când încep să se coacă semințele, toate fetele țăranilor din satele învecinate se adună și o aleg pe cea mai frumoasă dintre ele, căreia îi dau numele de Drăgaica. O petrec pe ogoare cu mare fast, o împodobesc cu o cunună împletită din spice și cu multe năframe colorate și îi pun în mâini cheile de la cămăși. Drăgaica împodobită în acest fel se întoarce de la câmp spre casă, cu mâinile întinse și cu năframele fluturând în vânt, de parcă ar zbura, și străbate toate satele din care s-a adunat lumea s-o petreacă, cântând și jucând împreună cu toate tovarășele ei de joc, care o numesc foarte des sora și mai-marea lor în cântecele alcătuite cu destulă iscusință. Fetele din Moldova doresc din toată inima să aibă parte de această cinstire sătească, deși în cântecele lor spun mereu, după datină, că fata care a întruchipat Drăgaica nu se poate mărita decât abia după trei ani.
SÂNZIENELE 2024. TRADIȚII și OBICEIURI de SÂNZIENE – ajunul Sânzienelor: În ajunul Sânzienelor, seara, fetele care vor să se mărite se întâlnesc cu băieții care doresc să se însoare. Băieții fac ruguri, aprind flăcări și le învârt în sensul mișcării Soarelui la apus, strigând: Du-te Soare, vino Lună, Sânzienele îmbună, Să le crească floarea floare, Galbenă, mirositoare; Fetele să le adune, Să le prindă în cunune, Să pună la pălărie Struțuri pentru cununie; Boabele să le răstească, Până-n toamnă să nuntească! Fetele fug și culeg flori de Sânziene (Drăgaică), din care împletesc cununi. Cu aceste cununi se întorc în sat și le aruncă peste casă; dacă se agață cununile de hornuri, fetele se vor mărita chiar în acel an. A doua zi, în zori, cetele de feciori străbat satele, cu struțuri de sânziene la pălărie, în semn că au căzut cununile de flori pe hornuri la casele fetelor care îi interesează. Ei chiuie și strigă: Du-te Lună, vino Soare, Că tragem la nuntă; Cununile neînsuflețite Zac sub hornuri azvârlite. Până la miezul nopții, cu steagul în frunte, trec feciorii după slute, Că cele neînsuflețite Nu vor să fie mirese.
SÂNZIENELE 2024. VRĂJI, LEACURI, DESCÂNTECE de SÂNZIENE - DRĂGAICA. În noaptea de Sânziene, se spune că înflorește feriga, a cărei floare strălucitoare se păstrează pentru vrăji, descântece și leacuri. SÂNZIENELE 2024. TRADIȚII și OBICEIURI de SÂNZIENE. Sânzienele împrăștie vijelii, grindină și distrug recoltele. Sânzienele, spre deosebire de iele, sunt zâne bune, umblă noaptea și dau puteri oamenilor, animalelor și plantelor. „Oamenii fac ceai din sânziene și îl beau, le dau flori de sânziene animalelor să mănânce ca să fie apărate de boli”, povestește etnologul maramureșean Janeta Ciocan. Cine nu cinstește Sânzienele, adică cine nu le culege, nu împletește cununi și nu le aruncă peste casă sau nu face niciun alt obicei din nenumăratele tradiții existente, își atrage pedepse din partea ”zânelor” bune. În acest caz, Sânzienele împrăștie vijelii, grindină și distrug recoltele.
SÂNZIENELE 2024. TRADIȚII și OBICEIURI de SÂNZIENE. Fetele se tăvălesc goale în roua dimineții În Maramureș, fetele nemăritate obișnuiau să se spele dimineața, în roua sânzienelor, ca să aibă copii. „Fetele dezbrăcate se tăvăleau în iarbă ca să fie fertile”, mai spune etnologul. Și femeile se spală în apă curgătoare ca să fie curate de această sărbătoare. Nu oricine are dreptul să culeagă această plantă, doar copiii și femeile ajunse la menopauză. Altfel, își pierd puterea plantele. În noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele nemăritate se.Și pun la căpătâi flori de sânziene, în speranță că își vor visa ursitul, adică jumătatea. După ce sunt culese, florile de Sânziene se împletesc și se aruncă peste casă. „Cununile care rămân pe casă, undeva sus, pe acoperiș, înseamnă că acele persoane care le-au aruncat vor trăi mult. Cele care ajung în partea de jos a acoperișului – înseamnă viață scurtă. Iar cununile care cad de pe acoperiș vestesc sfârșitul apropiat al celor care le-au aruncat”, mai spune etnologul. În Maramureș, mai există o tradiție potrivit căreia florile de sânziene se împletesc sub formă de cruce, se duc la biserică și se sfințesc, iar apoi se pun la ”crucile” drumului (pe drumurile din afara satului, unde se află pământurile pe care le lucrează sătenii) ca să rodească holdele și recoltele.
Gospodarii încearcă să afle care le va fi norocul la animale tot cu ajutorul florilor de Sânziene. În seara din ajunul sărbătorii, agață cununi de Sânziene la colțul casei orientat către răsărit și, dacă a doua zi în coronițe este prins păr de la anumite animale sau puf/pene de la păsări, consideră ca anul va fi bun, mai ales pentru acestea.
Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coronițe sau legate în formă de cruce, sunt duse la biserică pentru a fi sfințite și sunt păstrate, apoi, pentru diverse practici magice. Pentru alungarea spiritelor malefice, se aprind focuri în care se aruncau substanțe puternic mirositoare, se buciumă și se strigă în jurul focurilor.
Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor și sub denumirea de „Amuțitul Cucului”. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, vara va fi secetoasă. Pentru a fi sănătoși și avea spor în muncă, în acest moment de început al secerișului, oamenii se încing peste șale cu tulpini de cicoare. Pentru a fi plăcute feciorilor, fetele se spală pe cap, în această zi, cu fiertură de iarbă mare. Pentru a scăpa de boli, fetele și nevestele se scaldă în ape curgătoare.
Dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, Sânzienele se supără, devenind surate bune cu înrăitele Iele sau Rusalii. Sânzienele se răzbună pe femeile care nu țin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gură. Nici bărbații nu scapă ușor. Pe cei care au jurat strâmb vreodată, sau au făcut alt rău, îi așteaptă pedepse îngrozitoare, despre Sânziene știindu-se că sunt mari iubitoare de dreptate. Cine nu respectă Sânzienele, poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri fulgerat.
Dacă se întâmplă să vezi o furnică roșie în ziua de Sânziene, înseamnă că vei avea parte de mult noroc. Iar dacă vei găsi o furnică în portofel, nu-i face rău, căci îți va aduce mulți bani. Pentru pomenirea morților, se fac pomeni îmbelșugate se pun flori mirositoare pe morminte. Credința populară spune că la miezul nopții de Sânziene se deschid Cerurile.
