Odinioară, exista un băiețel care, în drumul său spre școală, ținea pumnul stâng strâns închis. Când învățătoarea îl întreba ceva, el se ridica și răspundea cu pumnul închis, scriind cu dreapta. Pumnul stâng îl ținea tot închis, dar bine.
Într-o zi, pentru a-i face pe plac colegilor săi, învățătoarea l-a întrebat de ce face asta. Băiețelul nu voia să răspundă, dar la insistențele învățătoarei și mai ales pentru a mulțumi colegilor săi, s-a hotărât să-și dezvăluie secretul. ”În fiecare dimineață, când plec la școală, mama îmi dă un sărut în palma stângă și apoi îmi închide mâna, spunându-mi cu zâmbetul pe buze: ‘Puiule, acesta este darul meu pentru tine!’ De aceea, țin mereu pumnul închis, pentru că înăuntru se află sărutul mamei mele. Astăzi, am sărutat mâna Maicii Domnului și simt că vorbesc cu îngerul meu păzitor prin limbajul tăcerii. Mama noastră sfântă este rugăciunea Maicii Domnului pentru noi toți, ținând strâns în inimă pumni de rugăciune. Ține sufletul strâns în bucurie și nu-l deschide tristeții!”
Vezi mai multe pe REALITATEA SPIRITUALĂ.
