Dar dacă ești o persoană care din această dorință ajunge să le facă tuturor pe plac, în detrimentul propriilor nevoi și dorințe, atunci te încadrezi în tiparul „people pleaser”.
Cei mai mulți dintre noi ne dorim să ne facem familia și prietenii fericiți. Dar dacă ești o persoană care din această dorință ajunge să le facă tuturor pe plac, în detrimentul propriilor nevoi și dorințe, atunci te încadrezi în tiparul „people pleaser”, care ar putea fi rezultatul unei traume din copilărie.
Specialiștii au definit mai multe tipuri de răspuns instinctiv la trauma: fight – lupta, flight – fugă și freeze – îngheț. Însă recent aceștia au mai descoperit o modalitate de răspuns la trauma, pe care l-au numit „fawn”. Își ia denumirea de la puii de căprioară – care au tendința de a stă ghemuiți și a se ascunde până trece pericolul – datorită asemănării cu reacția persoanelor people pleaser în față agresorilor și conflictelor. Aceștia au tendința de a deveni submisivi, serviabili și supuși pentru a scapă de pericol.
Terapeutul specializat în trauma Janet Bayramyan spune că răspunsul de tip fawn este una dintre cele patru reacții pe care le avem instinctiv în față amenințării sau pericolului – fight (lupta), flight (fugă), freeze (îngheț) și fawn (supunere).
„Răspunsul ‘fawn’ implică să facem ce putem pentru a atenua situația, persoană sau amenințarea cu scopul de a reduce suferință sau pericolul”, spune trapeuta. Răspunsul de tip fawn este un mecanism de coping pe care unii oameni îl folosesc pentru a evita conflictul. Atunci când cresc într-un mediu abuziv – fizic, psihic sau emoțional – unele persoane devin agresive (lupta), altele aleg să plece (fugă), iar altele sunt incapabile să ia o decizie (îngheț). Cei cu un răspuns de tip fawn (supunere) încearcă să prevină apariția problemei sau a conflictului grăbindu-se să-i facă pe plac abuzatorului pentru a evita abuzul. În cele din urmă, acesta poate deveni un tipar comportamental pe care persoană respectivă ajunge să-l normalizeze și pe care îl va folosi și la maturitate.
Janet Bayramyan spune că acest comportament se poate manifestă prin:
– a fi exagerat de submisiv, serviabil și supus– comportamente de people-pleaser– o dorința puternică de a evita conflictul– tendința de a-și cere scuze prea des– ignorarea propriilor limite– asumarea responsabilității pentru răul făcut
„Uneori, așteptările culturale pot duce la acest răspuns”, spune Bayramyan. „De exemplu, în culturile care cer ca fetele și femeile să se poarte ca o fată sau să fie submisive, femeile învață că trebuie să fie plăcute pentru a-i face pe ceilalți fericiți și a se integra”, adaugă specialista.
Anumite tipuri de abuzuri suferite în copilărie pot duce la răspunsul fawn, spune ea, dacă un copil a învățat că a fost mai bine pentru el să fie pe placul abuzatorului. „Bullying-ul cronic sau hărțuirea îi pot face pe unii oameni să dezvolte comportamente de supunere că pe o modalitate de a evita victimizarea și a câștigă aprobarea celorlalți”, declara trapeuta.
De asemenea, experiențele traumatizante precum accidente, dezastre naturale sau
