Un nou studiu a identificat anumite modele de biomarker nutrienți, care sunt promițătoare și au asocieri favorabile cu măsurile de performanță cognitivă și de sănătate a creierului.
Oamenii de știință studiază de mult timp creierul cu scopul de a ajuta la o îmbătrânire mai sănătoasă. În timp ce se cunosc multe despre factorii de risc pentru îmbătrânirea accelerată a creierului, s-au descoperit mai puține modalități de identificare a căilor de prevenire a declinului cognitiv.
Există dovezi că nutriția contează, iar un nou studiu publicat marți, în revista npj Aging, realizat de Centrul pentru creier, biologie și comportament al universităților americane Nebraska-Lincoln și Universitatea Illinois din Urbana-Champaign (UIUC) semnalează în continuare modul în care nutrienții specifici pot juca un rol esențial în îmbătrânirea sănătoasă a creierului.
Echipa de oameni de știință, condusă de Aron Barbey, director al Centrului pentru creier, biologie și comportament, împreună cu Jisheng Wu, doctorand la Nebraska, și Christopher Zwilling, cercetător științific la UIUC, a realizat studiul multimodal – combinând inovațiile de ultimă oră în neuroștiință și știința nutriției – și a identificat un profil nutritiv specific la participanții care au avut performanțe cognitive mai bune.
Studiul transversal a inclus 100 de participanți sănătoși din punct de vedere cognitiv, cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani.
Acești participanți au completat un chestionar cu informații demografice, măsurători corporale și activitate fizică.
Plasma sanguină a fost colectată după o perioadă de post pentru a analiza biomarkerii nutritivi.
De asemenea, participanții au fost supuși unor evaluări cognitive și scanări RMN.
Eforturile au scos la iveală două tipuri de îmbătrânire cerebrală în rândul participanților – accelerată și mai lentă decât se așteptau cercetătorii.
Cei cu o îmbătrânire cerebrală mai lentă aveau un profil nutritiv distinct.
Biomarkerii nutrienți benefici din sânge au fost o combinație de acizi grași (acizi vaccenici, gondoici, alfa-linolenici, elcosapentaenoici, eicosadienoici și lignocerici); antioxidanți și carotenoizi, inclusiv cis-luteină, trans-luteină și zeaxantină; două forme de vitamina E și colină.
Acest profil este corelat cu nutrienții care se găsesc în dieta mediteraneană, pe care cercetările au asociat-o anterior cu îmbătrânirea sănătoasă a creierului.
„Am investigat biomarkeri nutritivi specifici, cum ar fi profilurile de acizi grași, cunoscuți în știința nutrițională pentru a oferi potențial beneficii pentru sănătate. Acest lucru se aliniază cu volumul extins de cercetări din domeniu care demonstrează efectele pozitive asupra sănătății ale dietei mediteraneene, care pune accentul pe alimentele bogate în acești nutrienți benefici”, a declarat Aron Barbey, profesor de psihologie, într-un comunicat al universității Nebraska-Lincoln.
El a remarcat că cercetările anterioare privind nutriția și îmbătrânirea creierului s-au bazat în principal pe chestionare de frecvență alimentară, care depind de propria memorie a participanților.
Recentul studiu este unul dintre primele și cel mai mare care combină imagistica cerebrală, biomarkeri din sânge și evaluări cognitive validate.
„Aspectul unic al studiului nostru constă în abordarea sa cuprinzătoare, integrând date privind nutriția, funcția cognitivă și imagistica cerebrală”, a precizat prof. Barbey.
„Acest lucru ne permite să construim o înțelegere mai solidă a relației dintre acești factori. Trecem dincolo de simpla măsurare a performanțelor cognitive cu ajutorul testelor neuropsihologice tradiționale”, a explicat cercetătorul.
„Examinăm simultan structura, funcția și metabolismul creierului, demonstrând o legătură directă între aceste proprietăți ale creierului și abilitățile cognitive. Mai mult, arătăm că aceste proprietăți ale creierului sunt direct legate de dietă și nutriție, așa cum reiese din modelele observate în biomarkerii nutritivi”, a precizat acesta.
Cercetătorii vor continua să exploreze acest profil de nutrienți în legătură cu îmbătrânirea sănătoasă a creierului.
Ei spun că este posibil ca, în viitor, descoperirile să ajute la dezvoltarea unor terapii și intervenții pentru a promova sănătatea creierului.
„Un pas următor important implică efectuarea de studii controlate randomizate. În aceste studii, vom izola nutrienții specifici cu asocieri favorabile cu funcția cognitivă și sănătatea creierului și îi vom administra sub formă de nutraceutice”, a precizat prof. Barbey.
„Acest lucru ne va permite să evaluăm definitiv dacă o creștere a nivelurilor acestor profiluri specifice de nutrienți duce la îmbunătățiri ale performanțelor la testele cognitive și în măsurătorile structurii, funcției și metabolismului creierului”, a explicat cercetătorul american.
