Tradițiile de Paște sunt foarte importante în România, mai ales în regiunile Transilvania, Banat, Bucovina și Moldova. În această zi, se crede că nu este bine să dormi, deoarece vei fi somnoros și ghinionist tot restul anului. De asemenea, se spune că nu trebuie să arunci lumânarea aprinsă în noaptea de Paște, ci să o păstrezi în casă.
În tradiția ortodoxă, sărbătoarea Paștelui începe odată cu postul de șapte săptămâni. Este considerat un moment potrivit pentru a purta haine noi, deoarece acestea, la fel ca și apa, au un rol purificator.
În dimineața Paștelui, se spune că este bine să privești prima dată într-un vas cu apă neîncepută, deoarece vei avea o vedere bună tot restul anului. De asemenea, se crede că este benefic să te speli pe față cu apa dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roșu, unul alb, un bănuț de argint și un fir de iarbă verde, simboluri ale sănătății, prosperității și sporului în toate.
În ziua de Paște, se spune că nu este bine să mănânci oul cu sare, deoarece vei transpira tot anul. Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate a fi leacuri și de aceea se păstrează bucăți din ele peste an.
Cocoșul sfințit de Paște este considerat o sursă de belșug, sănătate și dragoste. În trecut, oamenii aduceau cocoși la slujba de Înviere, deoarece se credea că aceluia căruia îi va cânta primul cocoșul în acea noapte îi va merge bine tot anul. Apoi, cocoșii erau dați de pomană săracilor.
La masa de Paște, se spune că este bine să mănânci mai întâi un ou, deoarece acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului. Apoi, se poate consuma pește și pasăre, pentru a fi sprinten precum peștele și ușor ca pasărea.
Se crede că cine ciocnește ouăle vopsite în ziua de Paște se va întâlni cu acea persoană în lumea cealaltă. De asemenea, dacă păstrezi un ou roșu timp de 40 de zile după Paște și nu se strică, vei avea noroc tot anul.
Există și alte tradiții de Paște, cum ar fi așezarea unei bucățele de fier sub prag pentru a proteja casa sau primirea unei persoane de sex masculin în casă în prima zi de Paște, deoarece se crede că vei avea noroc tot anul.
Potrivit credinței populare, în ziua de Paște cerurile se deschid, permițând sufletelor celor morți să se întoarcă acasă pentru a-și proteja rudele dragi. Se spune că cei care mor în duminica de Paște sunt scutiți de Judecata divină și ajung direct în rai.
Copiii născuți în ziua de Paște sunt considerați binecuvântați, având o viață luminată și presărată cu noroc.
Potrivit tradiției, la miezul nopții dintre zilele de sâmbătă și duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, își pun haine noi și iau câte o lumânare pentru a merge la biserică. Acolo, preotul, cu Sfânta Evanghelie și crucea în mână, iese cu lumânarea aprinsă și înconjoară biserica de trei ori. Când preotul rostește „Christos a înviat!”, toți cei prezenți la slujbă spun „Adevărat a înviat!”, recunoscând astfel taina Învierii.
Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă și face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului. Este un moment de bucurie și recunoștință pentru credincioși, care sărbătoresc Învierea Domnului și speră la un an plin de binecuvântări.În România, Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine, sărbătorită în fiecare an cu multă bucurie și tradiții moștenite din vremuri străvechi. Această sărbătoare este marcată de credincioși prin participarea la Liturghie și prin respectarea unor obiceiuri specifice fiecărei regiuni.
În Țara Moților, în noaptea de Paști, se ia toaca de la biserică și se duce în cimitir, unde este păzită de feciori. Dacă aceasta este furată, cei care au păzit-o prost sunt pedepsiți să ofere un ospăț a doua zi, din care să se bucure atât ”hoții”, cât și ”păgubașii”. În cazul în care toaca nu este furată, cei care au încercat să o fure vor plăti ospățul.
În Transilvania, unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este „stropitul”, preluat de la maghiari. Băieții merg în casele în care există fete și le stropesc cu parfum, pentru a le proteja de „veștejire”. Această tradiție este un prilej de reîntâlnire cu prietenii și de distracție.
În Țara Bârsei, în jurul orașului Brașov, are loc un obicei numit „Junii Brașovului”. Grupurile de tineri, organizate ca niște cetăți de colindători, strâng ouă de la fetele din sat, după care se duc la picnic la Pietrele lui Solomon, unde au loc diferite întreceri. Cea mai cunoscută dintre ele este aruncarea buzduganului.
În Câmpulung Moldovenesc, tradiția de Paști se deosebește prin complexitatea simbolurilor și prin credința în puterea miraculoasă a rugăciunii de binecuvântare a bucatelor. În dimineața zilei de duminică, credincioșii se adună în curtea bisericii, purtând lumânări aprinse în mână, în așteptarea preotului care să sfințească și să binecuvânteze coșul pascal.
În fața fiecărui gospodar este pregătit un coș pascal, conform tradiției strămoșești. În acest coș sunt așezate simboluri ale bucuriei pentru tot anul: semințe de mac (aruncate în rău pentru a alunga seceta), sare (păstrată pentru a aduce belșug), zahăr (folosit pentru a vindeca vitele bolnave), făină (pentru a avea un rod bogat), ceapă și usturoi (pentru a proteja casa de insecte). Deasupra acestor simboluri sunt așezate pasca, șunca, brânza, ouăle roșii și încondeiate, bani, flori, pește afumat, sfecla roșie cu hrean și prăjituri. După sfințirea coșului pascal, tradiția de Paști continuă în familie.
În Maramureș, în zona Lăpușului, se păstrează un obicei frumos. Dimineața, în prima zi de Paști, copiii merg la prieteni și vecini pentru a le anunța Învierea Domnului. Gazda oferă fiecărui copil un ou roșu. La plecare, copiii mulțumesc pentru dar și urează „Sărbători fericite!”. Se spune că pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru a nu aduce discordie în casă tot restul anului.
La Călărași, la slujba de Înviere, credincioșii aduc în coșul pascal ouă roșii, cozonac și cocoși albi pentru a fi binecuvântate. Cocoșii sunt crescuți special pentru îndeplinirea acestui obicei. Se spune că atunci când cocoșii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocos cântă primul, semn că în casa lui va fi belșug. După slujbă, cocoșii sunt dăruiți oamenilor săraci.
În Banat, la micul dejun din prima zi de Paști, se practică tradiția tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare persoană primește o linguriță de paști (vin + sare + piper), ca simbol al bucuriei și prosperității pentru tot anul. Acestea sunt doar câteva dintre tradițiile de Paști din România, care aduc bucurie și împlinire în casele și comunitățile noastre.Pâinea sfântă este un element important în tradiția Paștelui, fiind considerată simbolul trupului lui Hristos. În meniul mesei festive se găsește ciolanul de porc fiert, ouă albe și mâncăruri tradiționale, iar apoi se servește friptură de miel.
În Bucovina, fetele merg în noaptea de Înviere la clopotniță și spală limba clopotului cu apă neîncepută. Această apă este folosită pentru a se spăla pe față în dimineața de Paști, pentru a fi frumoase tot anul. La fel cum oamenii aleargă la biserică când se trag clopotele, feciorii aleargă și ei la fetele care le sunt dragi. Acestea trebuie să le ofere un ou roșu pentru a-și arăta consimțământul la sentimentele lor.
În Moldova, în dimineața următoare după noaptea Învierii, se pune un ou roșu și unul alb într-un bol cu apă în care se adaugă și monezi. Copiii trebuie să-și spele fața cu această apă și să-și atingă obrajii cu ouăle pentru a avea un an plin de bogății. O altă tradiție de pe malurile Prutului cere ca oul de Paști să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate pe drum.
Aceste tradiții de Paști sunt păstrate cu sfințenie în diferite regiuni ale României, aducând bucurie și înțelegere între oameni. Este important să ne amintim de semnificația acestor obiceiuri și să le transmitem mai departe generațiilor viitoare. Sărbători fericite!
