Vinerea Mare este o zi solemnă în calendarul religios, în care creștinii comemorează răstignirea și moartea lui Iisus Hristos pe cruce. Este o zi de doliu și jertfă, în care mulți credincioși aleg să țină post negru, ca o formă de aducere aminte și respect pentru suferințele Mântuitorului.
Tradiția postului și rugăciunii în Vinerea Mare nu se referă doar la abstinența de la alimente, ci și la o perioadă de meditație, reflectare și rugăciune. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au adoptat obiceiul postului ca formă de jertfă și purificare spirituală. Acest act de înfrânare și introspecție este considerat esențial pentru curățarea sufletului și pregătirea pentru Înviere.
Potrivit învățăturilor bisericești, postul în Vinerea Mare începe în ziua anterioară, la ora 18, și ține până în ziua de post, la ora 24. Există însă și alte momente cheie în cursul zilei în care credincioșii pot încheia postul, dacă nu pot ține întregul interval menționat:
– Ora 15: Momentul în care, potrivit tradiției, Iisus Hristos și-a încredințat sufletul Tatălui Ceresc.
– Ora 18: Ora în care trupul Mântuitorului a fost coborât de pe Cruce și îngropat.
– Ora 21: Momentul în care piatra a fost așezată pe mormânt.
În această zi specială, rugăciunea devine o formă de comuniune spirituală cu suferințele lui Iisus Hristos și o expresie a recunoștinței pentru jertfa sa. Rugăciunea tradițională rostită în Vinerea Mare este următoarea:
„Doamne Iisuse Hristoase Mântuitorul cel dulce al sufletului meu în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.
Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţă, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta.
Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos, cum te-a cunoscut tălharul cel credincios şi pocăit, şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşează împreună cu el în rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.
Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa; Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul a mântuit lumea!
Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului.
Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.
O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia!
Şi fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă.
De aceea, rogu
