În mod tradițional, căsătoria în fața lui Dumnezeu este o legătură încheiată pe viață, în cadrul căreia îi jurăm iubire veșnică unei singure persoane. Din păcate, în zilele noastre, nu toate căsătoriile sunt menite să dureze până la finalul zilelor, iar unii soți aleg să divorțeze din anumite motive. Bineînțeles, mai sunt și cazuri în care unul dintre parteneri rămâne văduv. Legea nu le interzice să se recăsătorească, dar Biserica oare ce spune?
Se știe încă din cele mai vechi timpuri că bigamia sau poligamia sunt interzise în țara noastră și că un bărbat nu poate avea mai multe soții în același timp, așa cum o femeie nu poate avea mai mulți soți în același timp. Totuși, dacă prima căsătorie se desface prin divorț sau se încheie prin decesul unuia dintre parteneri, o a doua căsătorie nu este interzisă de nimeni. Există însă câteva diferențe între prima, a doua și a treia nuntă. De mai multe nu poate fi vorba, căci Biserica Ortodoxă nu oficiază această taină/slujbă de mai mult de trei ori pentru aceeași persoană.
Din cartea „Teologia bizantină” de John Meyendorff aflăm că Taina Cununiei primește binecuvântarea lui Dumnezeu doar dacă este făcută o singură dată în viață. Acesta este singurul caz în care căsătoria este numită „taină”. Pentru a doua sau a treia căsătorie, în ortodoxism este folosit termenul „slujbă”.
Cu alte cuvinte, a doua și a treia căsătorie sunt doar slujbe săvârșite de preoți pentru iertarea păcatelor celor care vor să își unească destinele de mai multe ori, cu persoane diferite.
Acesta este și motivul pentru care preotul se căsătorește o singură dată în viață, pentru că doar Taina Cununiei este uniunea pură dintre un bărbat și o femeie. Celelalte slujbe de unire sunt făcute doar pentru a nu trăi în concubinaj sau curvie.
Diferența dintre prima și a doua căsătorie în fața lui Dumnezeu
Toate tainele se săvârșesc în legătură cu Sfânta Liturghie, iar la începutul acestora, preotul rostește binecuvântarea Împărăției, care sună cam așa: „Binecuvântată este Împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.”.
O persoană aflată la a doua sau a treia căsnicie nu va mai auzi aceste cuvinte din gura părintelui. În cazul slujbelor, binecuvântarea este diferită: „Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor”.
Iată explicația din „Dreptul canonic ortodox”:
„A doua și a treia cununie religioasă nu sunt de fapt cununii, ci numai simulare de cununii; nu sunt taine, ci numai închipuiri amăgitoare ale tainei, pentru că dacă admitem că și a doua și a treia cununie sunt taine cu adevărat, atunci trebuie să admitem imposibilul, adică să admitem că Biserica ar binecuvânta bigamia și trigamia.” – Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, „Drept canonic ortodox, legislație și administrație bisericească”, vol. II, p. 105.
Nici Biblia nu încurajează căsătoria cu mai multe persoane și chiar explică în diverse pasaje că aceste legături se termină prost de cele mai multe ori. Un exemplu concret este dat în capitolul 12 din Sfânta Evanghelie după Marcu:
„Și au venit la El saducheii care zic că nu este înviere și-L întrebau zicând:Învățătorule, Moise ne-a lăsat scris, că de va muri fratele cuiva și va lăsa femeia fără copil, să ia fratele său pe femeia lui și să ridice urmaș fratelui.Și erau șapte frați. Și cel dintâi și-a luat femeie, dar, murind, n -a treia căsătorie este o mare greșeală. În general, Biserica nu încurajează căsătoriile multiple, ci le consideră o abatere de la idealul căsătoriei ca legământ pe viață între un bărbat și o femeie.”
În concluzie, Biserica Ortodoxă permite căsătoriile multiple, dar cu anumite restricții și condiții, încurajând totuși unitatea și stabilitatea căsătoriei ca instituție divină. Este important ca cei care doresc să se recăsătorească să se consulte cu preotul lor și să respecte învățăturile și tradițiile Bisericii în această privință.
Este important să știm că Biserica Catolică permite recăsătorirea, dar cu anumite condiții. Persoanele care doresc să se recăsătorească trebuie să obțină o anulare a căsătoriei anterioare sau să demonstreze că aceasta a fost nulă. Dacă nu se îndeplinesc aceste condiții, cei care se recăsătoresc sunt considerați într-o stare de păcat și nu pot primi Sfânta Împărtășanie pentru o perioadă de doi ani, iar apoi pentru cinci ani.
În concluzie, nu este păcat să te recăsătorești și Biserica nu interzice această alegere. Deși nu este în totalitate de acord cu ea, o tolerează pentru prevenirea unor păcate, printre care se numără traiul în concubinaj sau curvia (o viață desfrânată, cu mai mulți parteneri).