Francezii sunt chemați duminică la urne pentru primul tur al alegerilor legislative anticipate, un scrutin care ar putea duce la formarea primului guvern de extremă-dreaptă al țării de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, o posibilă schimbare radicală în centrul Uniunii Europene.
Președintele Emmanuel Macron a surprins țara când a convocat scrutinul, după ce alianța sa de centru fusese depășită în alegerile europene din această lună de Adunarea Națională (Rassemblement national, RN) a lui Marine Le Pen. Partidul eurosceptic și antiimigranți al acesteia a fost multă vreme un paria, dar acum este mai aproape ca oricând de a ajunge la putere. Secțiile de votare s-au deschis la ora 06:00 GMT și se vor închide la ora 16:00 GMT în orașele mici și la ora 18:00 GMT în orașele mari, când sunt așteptate rezultatele primelor sondaje la ieșirea de la urne și proiecțiile de locuri pentru turul al doilea decisiv de peste o săptămână.
Cu toate acestea, sistemul electoral poate face dificilă estimarea exactă a distribuției celor 577 de locuri în Adunarea Națională (camera inferioară a parlamentului), iar rezultatul final nu va fi cunoscut până la sfârșitul votului, pe 7 iulie.
Vom câștiga o majoritate absolută”, a declarat Marine Le Pen într-un interviu acordat unui ziar miercuri, prezicând că actualul președinte al partidului RN, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, va fi prim-ministru. Partidul ei are un program economic foarte costisitor și încearcă să reducă imigrația. Dacă RN câștigă majoritatea absolută, diplomația franceză s-ar putea îndrepta către o perioadă de turbulențe fără precedent: cu un Macron - care a spus că își va continua mandatul prezidențial până la scadență în 2027 – și un Bardella, luptându-se pentru dreptul de a vorbi în numele Franței.
În istoria sa postbelică, Franța a avut trei perioade de asemenea „coabitare” – când președintele și guvernul proveneau din tabere politice opuse -, dar niciuna cu viziuni asupra lumii atât de radical divergente la conducerea statului. Bardella a indicat deja că îl va contesta pe Macron în probleme globale. Franța ar putea trece de la statutul de pilon al UE la cel de ghimpe în coasta acesteia, cerând o reducere a contribuției franceze la bugetul UE, intrând în conflict cu Bruxelles-ul în ceea ce privește posturile în cadrul Comisiei Europene și revenind asupra apelurilor lui Macron pentru o mai mare unitate a UE și asertivitate în domeniul apărării.
O victorie clară a RN ar aduce, de asemenea, incertitudine cu privire la poziția Franței față de războiul Rusia-Ucraina. Le Pen are o istorie de sentimente pro-rusești și, deși partidul spune acum că ar ajuta Ucraina să se apere împotriva invadatorilor ruși, a stabilit și linii roșii, cum ar fi refuzul de a furniza rachete cu rază lungă de acțiune. Sondajele de opinie au sugerat că RN are un avans confortabil de 33-36% din votul popular, cu o coaliție de stânga asamblată în grabă, Noul Front Popular, pe locul al doilea cu 28-31%, și alianța centristă a lui Macron pe locul al treilea cu 20-23%.
Noul Front Popular include o gamă largă de partide, de la cel moderat de centru-stânga până la partidul stângii radicale, eurosceptic și anti-NATO, Franța Nesupusă, condus de unul dintre cei mai virulenți adversari ai lui Macron, Jean-Luc Melenchon. Modul în care cifrele sondajului se vor traduce în locuri în Adunarea Națională este greu de anticipat din cauza felului în care se desfășoară ale
