Senatul a adoptat astăzi, în cadrul votului comun pentru noul cod silvic, cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri, amendamentele pentru protejarea pădurilor din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov. Ministerul Mediului susține oficial demersul, alături de parlamentari din tot spectrul politic.
Anterior, săptămâna trecută, după patru runde de dezbateri, comisiile reunite pentru mediu și păduri ale Senatului au votat aceste amendamente cu unanimitate.
Depuse prin deputatele Diana Buzoianu (USR) și Oana Cambera (REPER), amendamentele au fost asumate în calitate de autori de mai mulți parlamentari: actualul ministru al mediului, Mircea Fechet (deputat PNL), fostul ministru al mediului Tanczos Barna (senator UDMR), Președintele Senatului, Nicolae Ciucă (președinte și senator PNL), Kelemen Hunor (președinte și deputat UDMR), ministrul justiției, Alina Gorghiu (vicepreședintă și senatoare PNL), Aurel Oprinoiu (președintele Comisiei pentru mediu, senator USR), Lucian Mazilu (președintele Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, senator PSD), Virgil Popescu (președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, deputat PNL, fost ministru al energiei), Robert Cazanciuc (senator PSD, fost ministru al justiției), Cristian Țâgarlaș (președintele Comisiei juridice, senator PNL), Brian Cristian (deputat USR), Laura Moagher (senatoare PSD), Dragoș Popescu (senator REPER), Sebastian Cernic (senator USR), Andrei Lupu (deputat REPER) și Adrian Giurgiu (deputat USR).
Senatul a votat astăzi și pentru accesul liber în pădure pentru recreere, subiect care a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public în ultima jumătate de an și pentru care platforma civică a dus o intensă activitate de advocacy.
De asemenea, Senatul a votat și pentru protejarea și conservarea arborilor remarcabili din Fondul Forestier Național prin noul cod silvic, după ce, acum două săptămâni, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a obținut, printr-o asumare instituțională fără precedent, susținerea oficială a Ministerului Mediului pentru aceștia. Ei sunt depozitarii unei memorii identitare care, odată pierdută, nu va mai putea fi niciodată recuperată și va crea astfel un gol imposibil de suplinit.
Centura Verde București-Ilfov (www.centuraverde.ro) este un proiect de sănătate publică cu o puternică componentă socială și antipoluare, cât și de mitigare a efectelor schimbărilor climatice, parte a unei soluții sistemice ce presupune și o semnificativă componentă de mediu. În contextul poluării dramatice din București și al tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei, peste 150 de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice, reunite într-un demers APOLITIC sub umbrela Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde și având sprijinul Administrației Prezidențiale, au venit în întâmpinarea politicienilor și a autorităților cu Memorandum-ul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor. Documentul, în șapte puncte, conține amendamentele la noul cod silvic și care sunt menite să protejeze pădurile din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov, crearea de centuri verzi pentru alte orașe, cât și soluții atât la poluarea din București și județ, dar și la cea din restul țării. Printre ele se numără realizarea și adoptarea unui plan integrat al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării sau includerea subiectului legat de poluarea aerului din București și alte orașe pe agenda CSAT-Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Memorandum-ul a fost semnat și de președinții de partide Nicolae Ciucă (PNL), Cătălin Drulă (USR), Kelemen Hunor (UDMR), Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu (REPER), cât și de primarul capitalei, Nicușor Dan, și de Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov. Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde face iarăși apel la președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu și îl invită (constant, încă de acum jumătate de an) să se alăture și să semneze Memorandum-ul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, PSD fiind singurul partid nesemnatar. Semnătura liderului PSD reprezintă semnătura definitorie de care locuitorii Bucureștiului și Ilfovului mai au nevoie în acest moment pentru ca Centura Verde București-Ilfov să devină realitate.
Printr-o petiție online care a strâns deja peste 11900 de semnături, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde își continuă demersul pentru un aer curat și o viață sănătoasă pentru toți locuitorii Bucureștiului și Ilfovului. Semnăturile vor fi înaintate Parlamentului și Guvernului pentru a le reaminti că cetățenii sunt preocupați de sănătatea lor și de viitorul mediului înconjurător.
Împreună pentru Centura Verde îi invită pe cetățeni să se alăture în solicitarea de măsuri concrete pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor către decidenții politici și executivi.
Alex Găvan, fondatorul Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, a declarat: „Senatul a ascultat astăzi cu adevărat nevoile legitime ale societății civile și a acționat în consecință, în singurul mod asumat și etic în care ar fi putut-o face. Sunt recunoscător pentru asta. În plus, în 2024, calitatea aerului și crearea de centuri verzi în zonele periurbane trebuie să fie priorități pentru orice partid și candidat serios la alegerile viitoare, precum și în evaluarea fiecărui alegător responsabil”.
DESPRE PLATFORMA CIVICĂ, AER CURAT ȘI CENTURA VERDE BUCUREȘTI-ILFOV
Inițiată inițial în Parlament pe 12 aprilie 2023 sub forma unui proiect de lege, Centura Verde a avut un parcurs pozitiv, reușind să atragă co-inițiatori de la toate partidele.
Până acum, în comisiile anterioare din Camera Deputaților, forul decizional, proiectul a obținut întotdeauna unanimitate. De asemenea, în prealabil, proiectul a fost adoptat cu unanimitate de către Senat și a trecut cu unanimitate și de comisiile acestuia.
Cu toate acestea, blocajul de la ultima comisie, cea pentru „agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice”, care a durat aproape jumătate din vârsta demersului, a făcut ca inițiativa să fie ajunsă din urmă de noul cod silvic, a cărui adoptare, fiind un jalon în PNRR, este estimată pentru actuala sesiune parlamentară.
Drept urmare, pe 12 aprilie 2024, la aniversarea unui an de la începutul demersului, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a făcut un pivot și a depus textul inițial al proiectului de lege sub forma unor amendamente (https://bit.ly/3VRKlpZ) la noul cod silvic, text care a fost creat și agreat în forma sa finală împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și adoptat astăzi cu unanimitate de către comisiile reunite pentru mediu și pentru păduri ale Senatului.
Inițiatorii platformei civice sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist, și Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Rețeaua pentru Natură Urbană. „Împreună pentru Centura Verde” este un proiect al Fundației Alex Găvan. Fundația a fost creată pentru a manifesta în mod concret viziunea fondatorului său conform căreia „Universul înseamnă abundență, generozitate și altruism”, prin desfășurarea de proiecte în domeniul mediului, al educației, al sportului, al artelor și al cauzelor sociale.
De mulți ani, Bucureștiul se află în top 3 al celor mai poluate capitale din UE, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR.
Conform concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică, dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării, locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani.
După mulți ani de avertizări, România se află în procedură de infringement și a fost condamnată de Curtea de Justiție a UE pentru aerul toxic din București și multe alte orașe. În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codri ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.
Cu doar 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, „zonă cu deficit de vegetație forestieră”.
Majoritatea acestor păduri din județ sunt încadrate ca „păduri cu funcții de protecție, predominant sociale”. Realitatea din teren este evidentă și arată, din păcate, altceva. Nici măcar nu mai vorbim de legalitatea tăierilor, ci de oportunitatea de a mai realiza aceste tăieri în scop economic lângă cea mai mare aglomerare urbană a României, unde trăiește mai bine de 10% din populația țării.
Doar tăierile legale au însumat anual, în ultimii 10 ani, echivalentul între 4000 și 5000 de camioane cu lemne. O cantitate semnificativă, având în vedere puținele corpuri de pădure rămase în județ.
Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în 2022, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori.Ai aproximativ 581287 de hectare de păduri în peste 700 de zone silvice autorizate, fără a lua în considerare tăierile ilegale. Aceste păduri din jurul localităților au un rol social important, în special cele din apropierea marilor aglomerări urbane.
Ele contribuie la reducerea prafului și a particulelor în suspensie, la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, la diminuarea zgomotului și a extremelor termice, fiind esențiale pentru un mediu sănătos și pentru combaterea schimbărilor climatice. De asemenea, aceste păduri sunt importante pentru crearea unui peisaj armonios și pentru activități precum recreere, sport, educație sau terapie prin băi de pădure. Valoarea lor pentru biodiversitate este neprețuită.
Cu toate acestea, din cauza poluării din oraș și a dispariției pădurilor din jurul său, rămânem fără aer curat. Pentru a avea un aer curat în București, este necesară nu doar luarea de măsuri antipoluare în interiorul orașului, ci și crearea unei centuri verzi înconjurătoare pentru capitală, așa cum se întâmplă în marile metropole ale lumii.
Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în județul Ilfov. Multe țări recunosc importanța pădurilor periurbane și le acordă o protecție sporită. De exemplu, în Copenhaga există „Copenhagen Green Wedges”, în Londra „London Metropolitan Green Belt”, în Melbourne „Melbourne’s Green Wedges”, în San Francisco „San Francisco Bay Area Greenbelt” și în São Paulo „São Paulo City Green Belt Biosphere Reserve”.
Cel mai mare exemplu de centură verde este cel al orașului Ontario, care cuprinde peste 810000 de hectare de păduri, zone umede, pășuni și terenuri agricole. Dar poate cea mai inspirațională poveste vine din Viena, unde acum 150 de ani locuitorii au conștientizat importanța protejării spațiului verde. Astăzi, „Wiener Grüngürtel” înconjoară aproape în totalitate orașul, fiind un exemplu excelent pentru viitoarea „Centură Verde București-Ilfov”.
