Biserica Ortodoxă Rusă urmează îndeaproape politica externă a Kremlinului, continuând să amenințe Biserica Ortodoxă Română cu „consecințe grave”. Această „tradiție” a fost observată de mai multe ori în trecut, iar acum se manifestă din nou în relația dintre cele două biserici ortodoxe.
În ultimii ani, relațiile dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Română au fost tensionate, în special din cauza conflictului din Ucraina. Biserica Ortodoxă Rusă a susținut deschis separatiștii proruși din estul Ucrainei, în timp ce Biserica Ortodoxă Română a rămas fidelă poziției oficiale a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, care a condamnat intervenția Rusiei în Ucraina.
În acest context, Biserica Ortodoxă Rusă a început să folosească amenințări și presiuni asupra Bisericii Ortodoxe Române, în încercarea de a o determina să se alăture poziției sale pro-ruse. Aceste amenințări au fost exprimate prin intermediul unor declarații publice și a unor scrisori oficiale, în care se menționează posibile „consecințe grave” dacă Biserica Ortodoxă Română nu se alătură poziției Bisericii Ortodoxe Ruse.
Deși nu se specifică clar care ar fi aceste „consecințe grave”, este evident că Biserica Ortodoxă Rusă încearcă să intimideze Biserica Ortodoxă Română și să o determine să renunțe la poziția sa neutră și să se alăture taberei pro-ruse.
Această atitudine a Bisericii Ortodoxe Rusă este în contradicție cu principiile de toleranță și dialog promovate de Biserica Ortodoxă. În loc să încerce să găsească soluții pentru aplanarea conflictului din Ucraina, Biserica Ortodoxă Rusă a ales să folosească amenințări și presiuni asupra unei alte biserici ortodoxe.
De asemenea, această „tradiție” a politicii externe a Bisericii Ortodoxe Ruse poate avea consecințe negative asupra relațiilor dintre cele două biserici și poate afecta imaginea Bisericii Ortodoxe în ansamblu. În loc să promoveze unitatea și pacea în lume, Biserica Ortodoxă Rusă alege să se implice în jocurile politice ale Kremlinului și să își impună propriile interese.
Este important ca Biserica Ortodoxă Rusă să își reconsidere atitudinea și să încerce să găsească soluții pentru aplanarea conflictului din Ucraina, în loc să folosească amenințări și presiuni asupra altor biserici ortodoxe. De asemenea, este necesar ca Biserica Ortodoxă Română să rămână fermă în poziția sa neutră și să nu cedeze în fața presiunilor Bisericii Ortodoxe Ruse.
În concluzie, Biserica Ortodoxă Rusă trebuie să renunțe la această „tradiție” a politicii externe a Kremlinului și să se concentreze pe promovarea valorilor creștine de pace și unitate în lume. Relațiile dintre cele două biserici ortodoxe trebuie să se bazeze pe respect reciproc și dialog, nu pe amenințări și presiuni. Doar astfel se poate construi o lume mai bună și mai armonioasă, în spiritul învățăturilor lui Hristos.
