Decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și a ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război și împotriva umanității comise în Fâșia Gaza, a provocat indignare în Israel. Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a denunțat-o drept o „decizie scandaloasă, o rușine istorică care va rămâne întipărită în memorie”.
Solicitarea de a emite mandate împotriva „prim-ministrului și ministrului apărării al Statului Israel, alături de abominabilii monștri naziști ai Hamas (…), asasini și violatori din Hamas” care „comit crime împotriva umanității împotriva fraților și surorilor noastre”, este un „atac frontal” și „o rușine istorică care va rămâne întipărită în memorie”, a declarat ministrul Israel Katz într-un comunicat. Israelul „va lupta împotriva acestei decizii care urmărește în primul rând să lege mâinile statului Israel și să-i refuze dreptul la apărare”, a adăugat ministrul de externe israelian. „Nicio forță din lume nu ne va împiedica să recuperăm toate persoanele” răpite de Hamas și nici „să doborâm regimul de teroare al Hamas”, a promis el.
Războiul a fost declanșat de un atac sângeros al mișcării islamiste palestiniene, ai cărei combatanți s-au infiltrat pe 7 octombrie 2023 în sudul Israelului dinspre Fâșia Gaza, atac soldat cu peste 1.170 de morți, majoritatea civili. Din cele 252 de persoane luate atunci ostateci de Hamas, 124 sunt încă deținute în Fâșia Gaza, dar 37 au murit între timp, conform armatei israeliene. Israelul a jurat după acel atac să distrugă mișcarea Hamas și a declanșat o operațiune militară în care până în prezent peste 35.450 de palestinieni, majoritatea civili, au fost uciși în enclava palestiniană devastată de bombardamentele și de ofensiva la sol a armatei israeliene, potrivit datelor actualizate luni de Ministerul Sănătății condus de Hamas.
Procurorul Karim Khan de la Curtea Penală Internațională (CPI) a declarat luni că a cerut emiterea unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și a ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru crime de război și împotriva umanității, precum „înfometarea deliberată a civililor” ca „metodă de război”, ”omucidere intenționată” și „exterminare și/sau asasinat”. Acuzațiile formulate de același procuror împotriva liderilor Hamas, respectiv șeful grupării, Yahya Sinwar, comandantul Brigăzilor al-Qassam, aripa militară a Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, și șeful biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, includ „exterminare”, „viol și alte forme de violență sexuală” și „luarea de ostatici ca crimă de război”.
Dacă în cele din urmă judecătorii CPI decid emiterea mandatelor de arestare împotriva lui Netanyahu și a celorlalți responsabili vizați de cererea procurorului, aceasta înseamnă că, teoretic, oricare din cele 124 de state membre ale CPI va fi obligat să-i aresteze în cazul prezenței pe teritoriul lor. Deși un astfel de mandat ar putea complica unele deplasări ale lui Netanyahu, CPI nu dispune de nicio forță care să poată impune pe teren aplicarea deciziilor sale, ce se sprijină doar pe voința de colaborare a statelor membre.
