Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Paștelui păstrează în credința populară o serie de obiceiuri. Conform tradiției creștine, în aceste zile credincioșii sunt supuși la numeroase restricții.
Marțea din Săptămâna Luminată se mai numește și Marțea Albă și este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paște și vin roșu.
Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbații se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicție. Conform tradiției, nu este bine să muncești de „nunta șoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă și să te lipsești restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată mai este numită și Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta și dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morților. 44 de găleți cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfințită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântănița. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paștelui. Legendele spun că Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viață.
Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile de Paști, de Rusalii, conform crestinootodox.ro.
