Giulgiul de la Torino este un artefact cunoscut pentru presupusa sa legatura cu Isus, dar nu este singurul obiect de acest fel. Un alt artefact controversat este Vălul Veronicăi, despre care chiar și Vaticanul are relatări contradictorii.
Potrivit Vaticanului, pânza a fost păstrată în arhiva sa încă din secolul al XII-lea, dar în 1999 un expert în istoria artei creștine a declarat că a găsit adevăratul văl ascuns într-o mănăstire italiană îndepărtată. Legenda spune că în timp ce Isus era dus spre crucificare, o femeie numită Veronica și-a folosit vălul pentru a șterge sudoarea și sângele de pe fața Sa. Această poveste nu este menționată în scripturi, dar documentele istorice arată că vălul se afla la Roma încă din secolul al IV-lea.
După aproape un mileniu, vălul a ajuns în Bazilica Vaticanului și a fost subiectul închinării din partea pelerinilor care credeau că imaginea de pe pânză este chipul autentic al lui Hristos. Pe la 1600, pânza a fost plasată în arhivele Vaticanului, dar continua să fie scoasă o dată pe an pentru a fi văzută de public. Artefactul și povestea sa erau extrem de populare, iar marele pictor El Greco a realizat un tablou pe această temă.
În 1999, un profesor de istoria artei creștine a dezvăluit că a găsit urmele adevăratului Văl al Veronicăi. Heinrich Pfeiffer a explicat că artefactul expus anual este doar o copie creată de Vatican pentru a nu-i dezamăgi pe pelerini. Adevărata relicvă se află într-o abație din munții Apenini italieni și este o pânză aproape transparentă cu imaginea unui bărbat bărbos, cu părul lung și ochii deschiși, însoțită de urme de picături roșii, considerate a fi sânge.
Scepticii nu sunt convinși și susțin că vălul ar fi o copie a Giulgiului din Torino, la o scară mai mică. De asemenea, ei subliniază faptul că întâlnirea Veronicăi cu Hristos nu este documentată istoric, iar numele ei este o operă de ficțiune, fiind o combinare a cuvintelor latine pentru „imagine adevărată” sau „vera-icon”.
Singura modalitate științifică de a determina vechimea pânzei este datarea cu carbon, dar starea fragilă și delicată a acesteia face ca aceste teste să fie riscante și să poată deteriora iremediabil artefactul.
